Mi-am luat sufletul la plimbare si m-am prefacut ca te am langa
mine.
Si tu te-ai prefacut ca ma iubesti.
Asa ca ne-am prefacut ca traim.
Ne-am cautat printre stele si ne-am regasit intr-o picatura.
Ne-am divizat, ne-am uscat si evaporat
pentru ca mai tarziu
sa ne regasim din nou intr-un nor.
Din care ne-am rupt sa plutim catre
pamant.
L-am imbratisat si ne-am scurs intr-un sarut ce ne-a aruncat
in infern.
Dar era infernul nostru.
Unde am ars contopitit pana la cenusa.
Din care a trebuit sa ma ridic si sa te caut din nou.
Te-am cautat la Apus
pentru ca acolo am reusit sa imi gasesc
gandurile,trairile, nemurirea…
Dar tu ai ales Inceputul si te-ai ascuns intr-o picatura de roua
pe o frunza tanara,
in soarele diminetii.
“Fotosinteza placuta!” ti-am urat si am fugit sa ma caut printre
astri…
De unde am privit inapoi ta tine.
Te-ai ascuns dupa Luna cand eu eram deja printre Stele!
Iar Soarele radea de mine.
...Pentru ca el iti aratase umbra!
Gregory Hill